Alianța terapeutică

Legătura ”de lucru” care se stabilește în timpul intervenției psihoterapeutice între client și terapeut este cunoscută sub denumirea de alianță terapeutică.

Cea mai cunoscută definiţie a alianţei terapeutice este dată de Bordin în 1979. Alianţa este văzută ca fiind alcătuită din trei componente interrelaţionate:

– consensul clientului şi terapeutului în privinţa scopurilor tratamentului (Goal);

– consensul clientului şi terapeutului în privinţa a cum să ajungă la aceste scopuri (Task);

– dezvoltarea unei relaţii între terapeut şi client (Bond).

Această conceptualizare implică o structură factorială caracterizată printr-un factor general al alianţei şi trei factori secundari, fiecare corespunzându-i uneia dintre cele trei componente.  Alianţa se referă la calitatea şi puterea relaţiei de colaborare dintre pacient şi terapeut în cadrul terapiei. Conceptul include:

– Legătura afectivă pozitivă dintre pacient şi terapeut care implică încredere reciprocă, respect şi grijă

– Aspecte cognitive ale relaţiei terapeutice. Consensul privind terapia, scopurile terapiei.

– Un sentiment de parteneriat în terapie între pacient şi terapeut, în care amândoi sunt implicaţi activ în responsabilităţile pe care le au.

De asemenea, este cunoscută definiția dată de Luborsky (1976), care îşi are rădăcinile în terapiile psihodinamice. Luborsky sugerează că alianţa dintre terapeut şi client se dezvoltă în două faze:

– Alianţa de tip I – Implică: credinţa clientului că terapeutul este o sursă potenţială de ajutor, terapeutul care furnizează o relaţie caldă, suportivă şi grijulie. Acest nivel al alianţei se materializează într-o relaţie de siguranţă în cadrul căreia poate începe munca terapeutică.

– Alianţa de tip II – Implică: investiţia clientului şi încrederea sa în procesul terapeutic în sine, angajamentul faţă de anumite concepte care stau la baza terapiei (cum ar fi natura problemei şi valoarea procesului exploratoriu), precum și dorinţa clientului de a se implica în procesul terapeutic.

Metode de măsurare a alianţei terapeutice:

Cercetarea din psihoterapia adultului din ultimele doua decenii a dus la construirea mai multor metode de masurare a aliantei terapeutice, cele mai cunoscute fiind:

– Working Alliance Inventory (WAI)

– California Psychotherapy Alliance Scale (ALAPS)

– Penn Helping Alliance Questionnaire (HAq)

– The Vanderbilt Scales (VPPS, VTAS)

Reclame

Despre geaninaciuhan

Data nașterii: 18.09.1971 Locul Nașterii: Targu-Neamț Casătorită cu Dan-Lucian Cucu-Ciuhan Copil: Ciprian-Alexandru STUDII: 1995—Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei—licențiat în psihologie 1997—Universitatea Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei—Master în psihodiagnostic şi psihoterapie 2000—Universitatea Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei—Doctorat în psihologie 2005—Societatea de Psihoterapie Experienţială Română—Psihoterapeut formator supervizor în psihoterapie experienţială 2009—Academia de Studii Economice din București, Facultatea de Management—Master în Management Public
Acest articol a fost publicat în Despre Psihoterapie și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s