Managementul stresului. Aplicații ale psihoterapiei experiențiale centrate pe emoții

Managementul stresuluiAnunțăm cu satisfacție apariția lucrării noastre Managementul stresului. Aplicații ale psihoterapiei experiențiale centrate pe emoții la Editura SPER.

Lucrarea de față se dorește a fi o abordare comprehensivă a stresului din perspectivă experiențialist-umanistă. Psihoterapia centrată pe emoții, cunoscută inițial sub sintagma de psihoterapia proces-experiențială, este o formă de psihoterapie experiențială care are ca scop sprijinirea clienților pentru a-și dezvolta inteligența emoțională, pentru ca aceștia să poată face față mai bine problemelor existențiale și a trăi într-o mai bună armonie cu ei înșiși și cu alți oameni. Ea integrează idei din psihoterapia centrată pe client, gestaltterapie și psihoterapia existențială, adaptate însă la gândirea psihologică contemporană. Autorii modelului psihoterapeutic, Leslie Greenberg și Robert Elliott, i-au dedicat 35 de ani de cercetare de un înalt nivel științific, reușind validarea empirică a acestei abordări și recunoașterea ei de către Asociația Psihologilor Americani (APA).

În primele două capitole prezentăm pe larg teoriile stresului și teoriile emoțiilor.  Nu ne-am propus să facem o sinteză curprinzătoare a acestora, ci doar să descriem acele teorii / idei care au stat la baza sau au influențat definitoriu ceea ce numim astăzi psihoterapia centrată pe emoții.

Din multitudinea de teorii ale stresului am ales doar două, după părerea noastră cele mai importante prin modul în care conceptualizează ideea de stres și implicit de boală psihică: modelul fiziologic al stresului și teoria răspunsului la stres al lui Hans Selye, precum și modelul tranzacțional al stresului al lui Richard Lazarus.

De asemenea, din multitudinea teoriilor emoțiilor, am ales teoriile neuro-biologice și teoriile cognitive. În cadrul teoriilor neuro-biologice am insistat pe modelul lui Joseph Le Doux, celebrul cercetător neurolog contemporan care a influențat fundamental teoria emoției propusă de Leslie Greenberg, prin descrierea nucleului amigdalian ca centru de stocare a informației emoționale. În cadrul teoriilor cognitive am insistat pe teoria cognitiv-motivațional-relațională a lui Richard Lazarus, de la care Greenberg a împrumutat ideea de interpretare emoțională a traumelor și beneficiilor pe care persoana le-a avut în urma interacțunii dintre sine și mediu.

Capitolul doi se încheie cu o prezentare în detaliu a teoriei proces-experiențiale a emoției, propusă de Leslie Greenberg. Aici analizăm structurile componente ale unei scheme emoționale, tipurile de scheme emoționale funcționale și disfuncționale, precum și modelul de reglare emoțională funcțională versus disfuncțională. Analiza este presărată cu exemplificări de scheme emoționale disfuncționale întălnite la clienți din practica noastră privată.

În capitolul trei realizăm o descriere detaliată și logică a procesului psihoterapeutic în ansamblu. La început prezentăm pe scurt acele concepte fundamentale din psihoterapia centrată pe client, gestaltterapie și psihoterapia existențialistă care stau la modelului proces-experiențial. Continuăm cu prezentarea și definirea conceptelor fundamentale ale modelului psihoterapiei centrate pe emoții, urmată de descrierea sarcinilor terapeutice și a pașilor pe care clientul îi parcurge în procesul de schimbare.

În capitolul patru abordăm conceptualizarea clinică și psihoterapia experiențială centrată pe emoție în tulburările psihice relaționate cu stresul, mai exact în tulburarea de panică, tulburarea stresului posttraumatic și depresie. Modelele de conceptualizare clinică sunt ilustrate cu studii de caz din practica noastră privată.

Deoarece modelul de intervenție psihoterapeutică pe care ne-am propus să-l descriem este unul validat științific, ne-am gândit că nu este lipsit de interes pentru cititorii noștri să prezentăm câteva date referitoare la validarea lui. Astfel, în capitolul cinci vorbim despre eficiența psihoterapiei experiențiale centrate pe emoții în tratamentul tulburărilor psihice generate de stres, cu o prezentare a studiilor validate științific și a rezultatelor celor mai importante metaanalize.

În capitolul șase prezentăm principalele metode de evaluare psihologică a persoanelor traumatizate. Și la acest capitol am ales să rămânem în contextul unei intervenții psihoterapeutice de tip proces-experiențiale, unde psihodiagnoza clinică a traumei este un proces profund de explorare a naturii și severității evenimentului traumatizant, a măsurii în care evenimentul respectiv a transformat într-o manieră dramatică lumea percepută a clientului, a schemelor emoționale relaționate cu trauma. Cum astfel de explorare este prin natura ei una de tip calitativ, un proces de psihodiagnoză complex realizat de terapeut pe parcursul primelor ședințe, îmbinat cu procesul de formare a alianței terapeutice, am ales să enumerăm la început cele mai cunoscute instrumente cantitative de psihodiagnostic, punând apoi accentul pe interviul clinic și pe metodele calitative de diagnostic. Dintre metodele calitative de diagnostic, ne-am oprit și le-am descris pe larg pe acelea care au origini similare cu psihoterapia experiențială centrată pe emoții, și anume: analiza fenomenologică interpretativă, analiza metaforei și psihodiagnosticul constructivist. Am adăugat la acestea tehnica incidentelor critice, metodă ce se poate dovedi foarte utilă, deoarece evenimentul traumatizant este de fapt un incident critic în viața clientului.

În capitolul șapte descriem cele trei sarcini terapeutice findamentale pe care modelul de psihoterapie experiențială centrată pe emoții le propune în reprocesarea experiențelor problematice: expunerea sistematică evocativă pentru reacții problematice, repovestirea experiențelor traumatizante sau dificile și crearea înțelesului. Implementarea acestor sarcini terapeutice este de asemenea ilustrată cu exemple din practica noastră privată.

Lucrarea se încheie cu prezentarea unui model de intervenție de scurtă durată, de orientare experiențialist-umanistă, aplicabil în managementul stresului la nivel organizațional, în consilierea și coaching-ul angajaților la locul de muncă, precum și cu rezultatele unei cercetări proprii privind validarea unui program de coaching de grup în scopul dezvoltării competențelor transversale implicate în reușita în carieră.

 

 

Reclame

Despre geaninaciuhan

Data nașterii: 18.09.1971 Locul Nașterii: Targu-Neamț Casătorită cu Dan-Lucian Cucu-Ciuhan Copil: Ciprian-Alexandru STUDII: 1995—Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei—licențiat în psihologie 1997—Universitatea Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei—Master în psihodiagnostic şi psihoterapie 2000—Universitatea Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei—Doctorat în psihologie 2005—Societatea de Psihoterapie Experienţială Română—Psihoterapeut formator supervizor în psihoterapie experienţială 2009—Academia de Studii Economice din București, Facultatea de Management—Master în Management Public
Acest articol a fost publicat în Despre Psihoterapie și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Managementul stresului. Aplicații ale psihoterapiei experiențiale centrate pe emoții

  1. Pingback: Adolescentul depresiv | Psiholog Geanina Cucu-Ciuhan, Ph.D.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s